Ai observat vreodată că uneori, după o ceașcă de cafea, nu te simți doar somnoros, ci te cuprinde un adevărat val de oboseală.
Acest fenomen are o natură biochimică complexă și este asociat cu particularitățile creierului tău, relatează corespondentul .
Creierul nostru produce adenozină, un neurotransmițător care se acumulează pe parcursul zilei și semnalează nevoia de odihnă. Cofeina blochează temporar receptorii de care se leagă adenozina, creând iluzia de vigilență. Cu toate acestea, adenozina în sine nu pleacă nicăieri și continuă să se acumuleze în fundal.
Atunci când efectele cofeinei dispar, adenozina acumulată lovește receptorii cu o forță dublă. Acest efect de ricoșeu este resimțit ca o scădere bruscă a energiei și somnolență după stimularea inițială. Organismul dumneavoastră vă cere pur și simplu să vă plătiți datoria energetică.
Un alt motiv ar putea fi activitatea glandelor suprarenale, care produc hormoni de stres ca răspuns la cofeină. Stimularea constantă îi epuizează și, în timp, răspunsul tău la cafea devine opus – în loc de vigilență, obții apatie. Acesta este un mecanism de apărare al organismului care încearcă să conserve resursele.
Nu uitați de rolul zahărului și al îndulcitorilor, care sunt adesea adăugați la băuturile de cafea. Creșterea insulinei ca răspuns la un aditiv dulce poate duce la o scădere ulterioară rapidă a nivelului de glucoză din sânge. Scăderea glicemiei sau hipoglicemia se manifestă direct prin slăbiciune și dorința de a se culca.
Caracteristicile genetice individuale contribuie, de asemenea, la acest răspuns paradoxal. Rata de metabolizare a cafeinei variază de la o persoană la alta din cauza diferențelor de funcționare a enzimelor hepatice. Descompunerea lentă a cafeinei prelungește efectele acesteia și poate crește efectele adverse, inclusiv somnolența.
Privarea cronică de somn și oboseala generală nu fac decât să exacerbeze acest efect, făcând sistemul nervos mai sensibil. Cofeina nu compensează lipsa reală de somn, ci doar o maschează pentru o perioadă scurtă de timp. Mai devreme sau mai târziu, nevoia de somn devine irezistibilă, iar cofeina nu o mai poate contracara.
Pentru a rupe acest cerc vicios, începeți prin a vă regla consumul de cofeină și prin a stabili o limită clară. Încercați să vă limitați la una sau două cești dimineața pentru a evita perturbarea ritmurilor circadiene naturale. Evitați complet cafeaua după-amiaza, mai ales dacă sunteți sensibil la cofeină.
Înlocuiți a doua și următoarele cești de cafea cu alternative sănătoase, cum ar fi apa pură, cicoarea sau o ceașcă de ceai verde. Ceaiul verde conține L-teanină, care atenuează efectele cofeinei și oferă un impuls energetic mai ușor și mai susținut, fără scăderi bruște.
Acordați o atenție deosebită calității și duratei somnului dumneavoastră de noapte, făcând din acesta o prioritate. Un somn regulat de șapte sau opt ore este mult mai eficient în combaterea oboselii decât orice doză de cofeină. Stabilirea unei rutine zilnice vă poate ajuta să vă recâștigați vigoarea naturală fără stimulente.
Încorporați scurte plimbări în aer liber și exerciții fizice ușoare în rutina dumneavoastră pentru un impuls natural de energie. Chiar și o plimbare de zece minute va stimula circulația și va oxigena creierul, stingând somnolența mai bine decât un espresso.
Dacă, în ciuda tuturor schimbărilor, somnolența după cafea persistă, merită să consultați un medic pentru a verifica nivelurile de vitamine și hormoni. Deficitul de fier, deficitul de vitamina D sau problemele tiroidiene se maschează adesea sub forma unei oboseli normale și necesită corecții specializate.
Înțelegerea adevăratelor cauze ale răspunsului organismului dumneavoastră la cofeină este primul pas pentru recâștigarea controlului asupra energiei dumneavoastră pe parcursul zilei.
Citește și
- De ce dușurile reci sunt bune pentru sănătate: efecte asupra producției de celule imunitare
- De ce ți se umflă fața dimineața: 7 cauze inofensive pe care nu ți-ai dat seama că le ai
