În mod tradițional, lenea a fost considerată un viciu care interferează cu realizarea obiectivelor și productivitatea.
Cu toate acestea, neurobiologia modernă sugerează să privim această condiție dintr-un unghi diferit, relatează un corespondent .
Creierul nostru nu încetează să lucreze activ nici măcar în momentele de relaxare completă și de aparentă leneveală. În acest moment, este pornită așa-numita rețea a creierului în modul pasiv, care joacă un rol-cheie în consolidarea memoriei și în autoreflecție.
Pixabay
În perioadele de inactivitate, informațiile sunt sortate și asimilate, ceea ce duce în cele din urmă la descoperiri neașteptate. Multe dintre marile descoperiri și idei creative au venit la creatorii lor nu la birouri, ci în timp ce mergeau sau se odihneau.
Concentrarea constantă asupra sarcinilor epuizează resursele cognitive, ducând la epuizare mentală și epuizare. În acest context, lenea acționează ca un mecanism de apărare, oprindu-ne forțat să ne menținem sănătatea mentală.
Sistemul modul păianjen al creierului este activat atunci când visăm cu ochii deschiși, rătăcim în gânduri sau pur și simplu nu suntem concentrați pe o anumită sarcină. Această rețea leagă zonele creierului responsabile de memorie, predicție și de a da sens experiențelor trecute.
Fără perioade regulate de odihnă, capacitatea de a învăța și de a rezolva sarcini complexe este mult diminuată. Căile neuronale, supraîncărcate de fluxul continuu de informații, își pierd flexibilitatea și plasticitatea.
Programarea conștientă a perioadelor de leneveală permite creierului să repornească și să găsească modalități neconvenționale de a rezolva probleme vechi. Astfel de pauze stimulează gândirea divergentă necesară pentru a genera idei fundamental noi.
Practica de a nu face nimic în mod intenționat îmbunătățește memoria pe termen lung și capacitatea de învățare. În timpul odihnei, creierul nu este doar pasiv, ci structurează activ datele pe care le primește, consolidând conexiunile neuronale.Neglijarea cronică a odihnei afectează cortexul prefrontal, care este responsabil pentru funcțiile cognitive complexe. Acest lucru se poate manifesta prin tulburări de concentrare, autocontrol redus și incapacitatea de a planifica.
Încorporarea unor perioade scurte de leneveală conștientă în rutinele zilnice îmbunătățește productivitatea și creativitatea generală pe termen lung. O scurtă deconectare de la sarcini vă permite să reveniți la ele cu o concentrare și o energie reînnoite.
Lenea utilă nu are nimic de-a face cu procrastinarea, care este însoțită de vinovăție și anxietate. Este o stare planificată și necesară, care oferă creierului o resursă pentru a procesa informații și a genera noi conexiuni.
Astfel, perioadele de inactivitate nu ar trebui percepute ca timp pierdut, ci ca o investiție crucială în bunăstarea mentală și potențialul intelectual. Un echilibru adecvat între activitate și odihnă este cheia dezvoltării durabile și a clarității mentale pe tot parcursul vieții.
Citiți și
- Cum să-ți calmezi sistemul nervos în 60 de secunde: tehnică de respirație pătrată pentru relaxare instantanee
- Ce să faci dacă te simți somnoros după cafea: 3 pași practici pentru a-ți reda energia
