Mulți părinți percep furia copiilor pe părinții lor ca pe o insultă personală și un semn de eșec pedagogic.
De fapt, această emoție este o parte naturală și importantă a maturizării, relatează .
Interzicerea exprimării furiei învață un copil să-și reprime adevăratele sentimente, ceea ce poate duce la tulburări psihosomatice. Emoțiile reprimate nu dispar, ci se acumulează în adâncurile psihicului.
Pixabay
Furia este o reacție mentală sănătoasă la încălcarea limitelor personale sau la incapacitatea de a satisface o nevoie importantă. Prin această emoție, copilul învață să își afirme opinia și să își înțeleagă propriile dorințe.
Atunci când îi permiteți copilului dumneavoastră să fie supărat pe dumneavoastră, îi dați de înțeles că dragostea dumneavoastră este necondiționată și nu depinde de starea sa de spirit. Acest lucru construiește un sentiment profund de securitate de bază și acceptare în copil.
Teama de judecata părinților îi determină pe copii să își ascundă experiențele negative, distrugând sinceritatea în relații. Copilul se teme că starea lui proastă de spirit îl va face să arate rău în ochii tăi.
Trăind furia într-un mediu familial sigur, copilul învață să gestioneze această emoție puternică mai degrabă decât să o evite. Această abilitate de autoreglare emoțională devine fundamentul pentru viitoarea viață de adult.
Este important ca părinții să separe personalitatea copilului de starea sa emoțională temporară, vorbind despre inacceptabilitatea acțiunilor agresive mai degrabă decât despre sentimentele în sine. Este OK să fii furios, dar nu este OK să lovești sau să insulți o altă persoană.
Răspunsul dumneavoastră calm la furia unui copil este un model viu de rezistență și reziliență emoțională pentru copil. El vede că chiar și emoțiile negative puternice nu distrug relațiile și că ele pot fi îndurate.Practicați ascultarea activă ajutându-l pe copil să-și numească emoția și să găsească motivul acesteia, de exemplu spunând „Văd că ești supărat pentru că nu te-am lăsat să te joci cu tableta”. Acest lucru îl învață pe copil să își înțeleagă și să își recunoască sentimentele.
Dacă stingeți în mod constant furia copiilor cu frazele „nu fi furios” sau „încetează acum”, copilul poate crește fie pasiv, fie, dimpotrivă, agresiv. În ambele cazuri, el sau ea nu va avea abilitățile necesare pentru a-și exprima emoțiile în mod constructiv.
Acceptarea furiei unui copil nu înseamnă aprobarea sau respingerea limitelor părintești. Înseamnă să respectăm dreptul copilului la orice sentimente ar putea avea și să îi oferim îndrumare înțeleaptă în exprimarea acestora.
Așadar, permițându-i copilului dvs. să fie furios pe dvs., nu îi permiteți un comportament inadecvat, ci investiți în sănătatea sa mentală viitoare. Îl ajutați să crească și să devină o persoană matură din punct de vedere emoțional, care poate construi relații sănătoase cu ceilalți.
Citește și
- De ce un copil trebuie să se plictisească: cum lipsa de divertisment declanșează dezvoltarea imaginației și a creativității
- De ce dispare intimitatea în relații: Cum ucid sentimentele plângerile domestice nespuse
